ce ne rezerva viitorul?

                          
Cum imi vad colegii de clasa peste 10 ani


In acesta frumoasa zi de Noiembrie 2027, ma duc alaturi de iubita mea, la nunta lui Popescu Ioan si Popescu Irina. Imi aduc bine aminte cand eram toti intr-o clasa si cei doi se certau intr-una, chiar nu se suportau, se loveau, se certau, toate minunile, iar acum, peste 10 ani, am reusit sa ,,asist" la nunta lor.
     Chiar nu am visat vreodata ca cei vor ajunge sa se iubeasca pana la moarte. Era timpul sa mergem la biserica reformata, din parcul Olosig, din Oradea. Desigur fiind o nunta ungureasca (deoarece amandoi sunt de nationalitate ungureasca), preotul a vorbit in ungureste si majoritatea dintre noi chiar nu am inteles nimic, mai alesi nasi din partea Irinei, care erau de nationalitate romana, pot spune ca a trecut foarte rapid. Dupa ce am asteptat ca mirii sa iasa din biserica, s-au urcat intr-un Mercedes a class si au pornit la drum spre sala, unde luai masa, cantai, dansai, pe scurt, te distrai. In jurul orei 22:00, au inceput oamenii sa-si dea drumul, toti dansau pe ringul de dans, mirele si mireasa au inceput sa faca dansul miriilor sus pe masa, era nespus de frumos cum cei doi se distrau si dansau una intr-una pana la dimineata. Noi desigur ca am rezistat doar pana la ora 4:00, am multumit miriilor pentru invitatie si dupa am plecat acasa la somn. 
     A fost o nunta foarte frumos organizata, mirii au fost de exceptie, mancarea si atmosfera de asemnea. Ma bucur foarte mult de iubirea celor doi.

Comentarii

Trimiteți un comentariu